Alexandra Pentru ca orice lucru are locul lui si numai unul e locul oricarui lucru.

Nu prea am mai scris zilele astea. Nu am avut timp. Am inceput cursurile de tenis si chiar imi place tenisul. Abia astept sa invat baza pentru a ma putea juca fara un profesor. De asemenea am facut si febra dupa prima ora de curs, toti trei, si era haios la scoala cum ne aoleam pe acolo si ne chinuiam sa coboram scarile. Maine o sa fie a doua ora si abia astept.

Dirigu' a spus ca vom merge la concert Scorpions. Alecs mi-a aratat ca au concert in Sibiu pe 9-10 noiembrie. Dirigu' a zis ca mergem in noiembrie. Altii spun ca ar concerta si in Bucuresti(nu sunt sigura de aceasta informatie). Eu sper sa fie in Sibiu, asa vom sta mai multe zile. In Bucuresti doar una. Voi revenii cu detalii atunci cand le voi avea.

Cu munca mea "draga" azi eram pe punctul de a renunta. M-am saturat ca toata lumea sa inceapa sa tipe la mine. Dar nu e vina mea. Imi plac oamenii care spun "Sunt si ele fete tinere, muncesc pentru un ban, i-au trimis aia, ne pare rau, dar nu vrem sa....". Acum am primit cartierul de case "Mircea Voda". La inceput eram putin posomorata, mi se parea mult mai usor la bloc, doar sunai la usa si iti raspundea. Insa nici la case nu e asa rau. Mai ales daca mergi la momentul oportun, acel moment al zilei cand lumea iese la divan. Si inca un avantaj ar fi acela ca oamenii de la casele astea nu sunt atat de "fitosi" ca cei de pe la blocuri. Sunt oameni simpli, oameni care asculta ce ai de zis. Si oricat de suparata eram astazi vazand toate partile rele ale acestei meserii, acum mi-am dat seama ca ma ajuta destul de mult. La cat de timida sunt eu, ma invata sa comunic cu oamenii, sa nu imi mai fie teama. Imi amintesc in primele zile cand ma rugam sa nu raspunda nimeni la usa, cand imi era frica sa ii intreb ceva, sa nu inceapa sa tipe, dar acum am descoperit ca poti comunica cu oricine, daca stii cum sa il iei.

Acum aproximativ 30 de minute un strain pretindea ca ma cunoaste. Cica e muzician si a cantat cu trupa lui de folk la noi in oras pe 14 august (doar ce venisem acasa atunci). Ca prietenii lui romani i-au zis de mine. El e din Turcia, profesor si muzician. Tot insista ca eu cunosc un dansator de folk, ba chiar mi-a dat si un nume. Nu am nici o tangenta cu muzica sau dansul, e posibil sa fie o gluma proasta. Si chiar daca nu e, nenea ala are 42 de ani. Toate astea mi-au amintit de episoadele din One Tree Hill cand a aparut acel psihopat, Derek, si pretindea ca este fratele lui Payton. Da, stiu, sunt paranoica. Inca mai cred ca cineva imi joaca o farsa.

Pentru ca nu am mai pus de mult o poza, acum...uite!...cateva poze din Hontarabia, vor urma mai multe: